Ne frustram … si-o dam cu bata-n balta

Ne frustram … si-o dam cu bata-n balta

    0
    Ne frustram ... si-o dam cu bata-n balta
    Ne frustram ... si-o dam cu bata-n balta

    Ne frustram … Ne dorim multe lucruri de la locul de munca, si pentru asta facem sacrificii mari in plan personal … si ne frustram … vrem pe cineva langa noi asa cum ne dorim, si, din lipsa de timp, de chef si de multe altele, nu reusim .. si ne frustram … ajungem pe la 30 de ani, satuli de experiente nereusite, indispusi total la depunerea oricarui efort …. si frustrati de alegerile facute in vietile noastre, dar in mod special de compromisuri.

    Mi se pare ca am uitat sa traim, sa ne bucuram de micile lucruri pe care viata le are de oferit si in mod expres, am uitat de unde am plecat! Suntem un nou tip de animal, ce se poate imparti in doua catgorii din perspectiva relatiilor … destepti si nefericiti sau prosti si fericiti. Care sa fie varianta corecta? La o prima vedere, nici una nu este, dar cum sa gasim un echilibru intr-un mediu-n care echilibrul nu este piesa centrala?

    Si din cele de mai sus se naste paradoxul relational, si anume: La 20 de ani, cand “oferta” de sex opus este mare, suntem mai putini pretentiosi, poate si din cauza lipsei de experienta …. La 30 de ani, aceeasi “oferta” este mult mai restransa, insa noi suntem din ce in ce mai pretentiosi si mai putin dispusi in a face compromisuri. Si uite asa, in mod cert ajungem la un moment dat sa refulam, sa fugim de paradoxul de mai sus si incercam sa facem compromisuri … de cele mai multe ori alegerile de compromis te fac chiar mai nefericit decat lipsa lor … pentru ca, pe nemultumirile generate de alegerile de compromis, se nasc si mai multe frustrari .. un mare cerc vicios …

    Frustrarile sunt o boala mai contagioasa decat gripa … fara simptome in prealabil, insa cu efecte vizibile si greu de reparat, pentru ca singurul tratament pentru asta il reprezinta o persoana foarte echilibrata, inarmata cu multa rabdare in a te ajuta sa le depasesti. Insa, cine este oare dispus sa puna pe masa echilibrul sau, cu riscul de a il pierde el insusi, de dragul altuia? As zice ca nimeni … Prin urmare, cred ca fiecare dintre noi trebuie sa incerce sa-si gaseasca propriul centru de greutate, raportul corect intre viata personala si viata profesionala, sa fim amnezici cand vine vorba de experientele nereusite din viata noastra, sa nu ne oprim din a mai da celor din jur o sansa, si totodata, din a ne mai da noua insine inca o sansa, o sansa sa fim fericiti. Dar, cel mai important aspect in gasirea echilibrului este sa ne oprim din a avea asteptari de la cei din jur si cel putin vom fi suprinsi constant :)

    Lucrurile bune se intampla fix atunci cand te astepti mai putin!!! Prin urmare, expect less and do more!

    Nici un comentariu

    Raspunde